sâmbătă, 16 iulie 2011

Ziua in care am murit



Caldura sufocanta colabora cu oboseala adunata pentru a distruge orice urma de liniste...Tremurand din toate incheieturile si in lipsa alternativelor decizia era doar una...incadrarea in cotidian.Confuzia diminetii ,dublata de franturile de vis, realiza inevitabilul..crea angoasa ceturie ce insotea zilnica rutina...

Nascut cu gustul abisului si trezit la realitate cu confirmarea ca definitia realitatii e prea personala pentru a fi dezbatuta ..dar decis...decis sa schimb ceva..ceva in exterior..ceva in modul in care percep eu ca percepe lumea lucrurile..

Ziua e altfel...orele se muleaza in functie de ganduri..ore,zile,luni, ani...nedemonstrabil...totul a fost luat ca atare...discutam in cuvinte ale caror definitii nu le cunoastem dar le acceptam ca fiind viabile pentru joculetul numit realitate.

Nu mai pot simti decat ca ceea ce simt e o reactie chimica a unor reactii declansate de niste stimuli artificiali.. la care am fost dresati sa reactionam in aceasta dimensiune a "realitatii".Nu cunoastem ceea ce se petrece in spatele nostru sau in zona in care spectrul vizual nu are "acces"..insa in momentul in care privim, obligam materia sa capete forma...sau poate o modelam...fiecare dintre noi..

Intregul circ din jurul nostru se desfasoara pe baza de supozitie..si in niciun punct din infinitul inconjurator nu exista certitudine...exista intr-adevar informatii...exista cunostinta superioara decat a noastra(si nu ma refer la extraterestrii) ...dar certitudine nicicum...

Respir....sunt ganduri adunate in cateva clipe..dar separate mental..ma simt ca si cum as scoate capul din apa...respir adanc...apoi cad din nou intr-un ocean de ganduri..

Cine a ales cu adevarat ceva? Suntem sclavii existentei in care ne incadram...alternative...nu prea...complexitatea e formata din nimic...la inceput nu a fost inceputul..si fara inceput nu ar exista sfarsitul...e la fel de posibil sa fi luat forma la sfarsit si sa ne indreptam spre inceput cum e si invers..

Nu am ales sa fiu acceptat pentru opiniile mele cat am ales sa incerc sa demontez adevarul in mici bucati care la randul lor sunt divizibile...suntem aproape de o noua intelegere a vietii si observ ,cu tristete, cum multi aleg sa ramana prizonierii superficialitatii...

Sulfetele goale ale celor ce graviteaza in jurul iluziei ce o traim nu ar trebui decat sa ne faca sa intelegem ca avem pe cine ajuta...avem cum sa realizam ceva cu adevarat..

Respir...sa fie ziua in care am murit?..si pana la urma ce e moartea?....

joi, 30 iunie 2011

Ultima Lupta



Nu exista modalitate in care sa intelegi intru totul ceva ce sta la limita indefinibilului...Acum ..in masura in care acest "acum" poate fi cuantificabil..acum anumite persoane/suflete/entitati stiu cu siguranta ce este dupa sau prin faptul ca nu mai stiu nimic..stiu (intr-un mod mai ciudat) ca ,dupa, nu inseamna decat ceea ce noi ne imaginam ca fiind nimic(cu toate ca prin simplul fapt ca ne imaginam ,acest nimic prinde contur deci isi pierde definitia..).

Ca idee ..putem realiza cat de simplu poate totul sa dispara si in acelasi timp nu realizam cat de mult conteaza orice secunda petrecuta in acest plan perceput la nivel colectiv ca fiind realitate. Putem alege sa ramanem in realitate prin modul nostru de a fi sau putem alege sa ramanem in mentalul colectiv prin ceea ce realizam, prin ceea ce vom schimba ... ceea ce lasam in urma..

Avem onoarea de a fi victimele unui razboi continuu la nivel mental intre idealurile noastre..intre nevoia de a te integra intr-o societate care iti viciaza caracterul si nevoia de a ramane integru..nevoia de a te educa si problemele pe care o educatie alternativa le genereaza...nevoia de a gasi oameni cu care sa dezbati varii subiecte si inevitabila excluziune ideatica pe care o vei trai...Suntem cei care putem alege ...o onoare ce cantareste cat ai putea-o privi ca povara.

Niciodata nu vom avea nicio certitudine pentru ca certitudinea ar opri ceea ce este in continua miscare si transformare...iar ambiguitatea existentei de zi cu zi ne obliga sa adaugam in fiecare clipa ceva structurii noastre..calea nu este niciodata aceeasi...


Gandindu-ma la inexplicabil observ ca atat a ramas dupa un om ...amintiri..discutii..sentimente..parinti.. prieteni...un blog si o infinitate de intrebari,regrete si carari nebatute..

                                                                      Ultima Lupta

The First Global Revolution - Council of the Club of Rome

In searching for a common enemy against whom we can unite, we came up with the idea that pollution, the threat of global warming, water shortages, famine and the like, would fit the bill.







The First Global Revolution - Club of Rome's 1991 Report

luni, 25 aprilie 2011

Pare interesant..oarecum ...si sincer imi place...momentan...


si daca e sa il downlodam:) il gasim aici ..http://share.gbvnet.ro/details.php?id=86314

si in cazul in care nu se poate de pe acest site sincer imi pare rau si poate il gasiti pe alt tracker...in fine pana una alta......e bun...

vineri, 22 aprilie 2011

Te rătăceşti în univers când neşansele şi nedreptăţile defectează busola personală. Soon to be back...

miercuri, 8 decembrie 2010

Game Over

Intr-o tristete permanenta cuvintele isi pierd substanta. Dreptatea raportata la viata de zi cu zi exista doar in fabulatiile hollywoodiene. Ceea ce dai nu ti se va intoarce inzecit decat in alta dimensiune…aici ceea ce dai vei continua sa dai inzecit. Speranta este doar limita dintre viata si streang. Nu conteaza cine esti si ca vrei sa faci bine, nu conteaza ca vrei sa ajuti sau sa ridici mormolocii din mocirla…nu conteaza absolut nimic aici. Aici tot ceea ce conteaza este sa supravietuiesti in conditiile in care adaptarea inseamna renuntarea la ceea ce te defineste.Aici poti realiza cat de mic esti si ca fiinta umana s-a pierdut undeva in analele biologiei..Aici esti liber sa traiesti daca poti , in caz contrar esti la fel de liber sa dispari..Undeva s-a gresit…undeva in adn-ul fiintelor bipede ce au capacitatea sa creeze interjectii  a ramas un loc liber…un loc ce a fost umplut de rautate,vanitate,egoism. Cinic..sau real toti avem in noi ceea ce nu ar trebui.Societatea evolueaza in jurul raului si tinde sa ii sporeasca definitia. Ignoranta umple sufletele goale ale robotilor cotidieni. Noi nu traim…ci mergem spre moarte intr-o halucinanta desfasurare de evenimente.

Uita-te in ochii persoanei de langa tine…in cazul fericit in care exista. Ai curajul sa fii brutal de sincer…sa ii explici absolut tot ceea ce se intampla in fiinta ta? Ai curajul sa fii pentru macar o secunda tu..tu fara nici o masca…tu fara niciun regret…doar tu…doar tu ca si in momentele in care esti singur/a? Ai putea pentru o clipa sa renunti la ce ti-a fost impus sa fii? Ti-a fost impus aici..pentru ca aici nimic nu este gratis..respiri pe datorie..constientizeaza asta. Relatiile interumane sunt atat de false incat provoaca scarba…SNOBISM si IPOCRIZIE…asta ar trebui sa scrie in cv-urile tuturor…si daca asta va deranjeaza..pacat..sincer nu imi pasa…si nu imi pasa pentru ca e adevarat …ar trebui sa realizati asta pana acum.

Frica…asta tine societatea in frau. Oamenii sunt coordonati prin frica si opresiune..pentru ca oamenii sunt jenanti..ignoranti obositi care nu pot sa fie pentru o clipa sinceri..nici macar cu ei insisi. Drogul societatii a fost minciuna…nu suntem impacati cu cine suntem…si incercam sa falsificam existenta. Ne prostim continuu…si totul va avea un final deloc fericit. Si ce mai conteaza? Asta meritam….pana nu vom evolua ca societate vor fi tot timpul interese si coordonatori ascunsi…societati secrete si guverne din umbra. Oamenii sunt slabi si usor manipulabili.Unde v-ati afla acum fara sa consumati tot ce va baga pe gat altii?

Credinta….cine mai are credinta? In orice? Ipocrizie peste tot…ipocrizie si miros de friptura ragaita de slujitorii Domnului(indiferent de numele cu care asociati conceptul) de la volanul unui X5. Prostia…asta domneste pamantul..prostie de la un capat pana la capatul in care unii cred ca sunt sperma de extraterestru plasata metafizic in pantecele unei femei/gorila.  Atat timp cat sufletul ti-e cariat si duhneste a putreziciune nu te mai obosi sa pari sfant…cauta-ti salvarea.

O eternitate de nimic…..deja interesul a disparut total…ceea ce am pornit voi continua sa cladesc in mine…multumesc pentru atentia acordata…si multumesc de la cititori pana la serviciile secrete. Game Over! ..daca este cineva interesat de blog…sa continue…sau ma rog ….detaliile de contact sunt pe aceasta pagina. Numai bine!

marți, 23 noiembrie 2010

Si voi decideti....

Miscarea de Rezistenta

Recent Posts